Cea mai mare mânăstire de călugări din eparhia Craiovei este Mănăstirea Lainici, aflată la 32 km de Târgu-Jiu pe defileul Văii Jiului. Lăcaș Sfânt, plin de har duhovnicesc, zidit din dragoste, prin jertfe, Mănăstirea Lainici e o treaptă spre Cer, ascunsă într-un colț de Rai, așa cum le place să spună celor ce cu credință i-au trecut pragul.

Ctitorită de Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, în secolul al XIV-lea, mănăstirea are o istorie foarte zbuciumată. A fost distrusă în urma marii invazii de catolicizare a Ardealului, mănăstirea fiind așezată în apropierea graniței cu Imperiul Austro – Ungar. A fost reconstruită mai târziu de câțiva boieri din Târgu-Jiu. În 1817 a fost devastată de turcii ce-l urmăreau pe Tudor Vladimirescu care pentru un timp a fost ascuns la mănăstire, deghizat în călugăr. Refăcută fiind, a fost profanată în timpul primului război mondial 1916- 1918 de trupele germane ce-au intrat cu caii în biserică, scrijelind pereții și făcând focuri în biserică, arzând arhiva și topindu-i clopotele. În 1929 un grup de șase monahi de la Mănăstirea Frăsinei pun bazele unui nou lăcaș monahal. Din 1961 până în 1970 regimul comunist transformă mănăstirea în casă de oaspeți, apoi treptat viața monahală a început să-și reintre în normalitate. Bazele noii biserici catedrale s-au pus în 1990. Noua biserică - catedrală surprinde prin planul său arhitectonic ce cuprinde două biserici suprapuse - la subsol biserica din catacombe, iar deasupra biserica după anul 313 Edictul de la Milano - amintind de cele mai importante momente ale bisericii creștine.