Interviu de Corina Riza

CAROLINA:  Este Monica Tatoiu o bănăţeancă care se ridică şi merge mai  departe indiferent de situaţia în care se află?
Monica Tatoiu: Am fost educată într-o familie de intelectuali din Timişoara, tata sârb şi mama româncă. De pe filiera sârbească  am moştenit încăpăţânarea şi tenacitatea cu care merg până la capăt indiferent de cât am de pierdut. E bine sau e rău? O problemă cu soluţii multiple.

CAROLINA: Cum se desfăşoară o zi obişnuită în familia Tatoiu?
M.T.: Familia Tatoiu este una din sutele de familii româneşti. Copilul pleacă la şcoală. Lecţiile, examenele şi educaţia copilului sunt prioritare. Mâncatul sănătos şi implicit aprovizionarea cu lucruri bune şi ieftine reprezintă o prioritate zilnică. Grădina zoologică , cele patru pisici, Toto, Sisi, Tj şi Dodo, câinele Carlos, papagalul Coco, peştii şi cele şapte ţestoase au nevoie de mângâiere zilnică. Emisiunile politice şi revista presei sunt obligatorii pentru informarea zilnică. Opera din Bucureşti are spectacole pe care nu le putem rata iar cărţile de pe noptieră ne pregătesc de culcare, ucigând stresul zilnic.

CAROLINA:  Sunteţi o mamă ocupată, aveţi regrete în ceea ce priveşte relaţia  cu Victor Jr. ?
M.T.: Victor Jr. a trebuit să se descurce singur de mic şi asta l-a ajutat să se maturizeze mai devreme decât alţi copii. Are o personalitate puternică şi avem mai mult o relaţie de prietenie şi parteneriat decât una de mamă-fiu. Aseară, când m-am întors dintr-o lungă călătorie a stat la sfat până târziu în noapte şi am descoperit cu bucurie că baiatul meu este deja un tânăr adult care are o strategie de viaţă. Viaţa îi este planificată cu argumente logice pentru următorii cinci ani. Mie nu-mi rămâne decât să mă rog pentru el cu dragoste.

CAROLINA: Sunteţi  o femeie de afaceri, aveţi vreun model care v-a inspirat în toată această perioadă?
M.T.: Modelul meu profesional a fost tata, doctorul Radivoiovici. De la el am învăţat să trăiesc pentru ceilalţi, să caut perfecţiunea în profesie şi să-i las lui Dumnezeu grija vieţii mele. Mo-delul meu de femeie este mama, de la care am învăţat care sunt responsabilităţile şi bucuriile femeii în cuplul unit prin taina căsătoriei în Biserica Ortodoxă.

CAROLINA: Eşecurile sunt inevitabile pe drumul spre succes. Care este cel mai mare eşec de până acum?
M.T.: Incapacitatea de a mă înrola în politică, acolo unde pu-
terea ar putea schimba soarta României. Din nefericire sunt prea rebelă şi neînregimentabilă pentru a face compromisurile  necesare accesului la putere.

CAROLINA: O activitate de peste  14 ani la grupul suedez Oriflame Cosmetics România. Vă gândiţi la retragere?
M.T.: Bineînţeles. Pentru a ne împlini profesional trebuie să abordăm relaţiile cu lumea în care trăim din cât mai multe şi diverse perspective. Am 52 de ani şi mai am multe lucruri de des-coperit pentru ca pregătirea pentru trecerea de dincolo să fie completă. Criza financiară prin care trecem mi-a dat puţin peste cap strategiile dar în cel mult doi ani sper că voi fi liberă să fac ce vreau.

CAROLINA:  Ce sfaturi aveţi pentru femeile tinere care vor să intre şi să reuşească în afaceri?
M.T.: Pentru orice tânăr adult care iese de pe băncile şcolii propun o practică de minimum trei ani într-o multinaţională înainte de demararea unei afaceri personale. Prin rezolvarea problemelor curente într-o organizaţie mare se crează competenţe şi deprinderi pe care şcoala nu le poate asigura.

CAROLINA: Există o cheie a succesului?
M.T.: Să îţi propui obiective clare, măsurabile, realizabile şi să nu te abaţi din drumul spre ele. Cunoaştere, competenţă, consecvenţă, convergenţă şi credinţă.

CAROLINA: Este loc pentru femei în lumea business-ului?
M.T.:  În lumea afacerii este loc pentru oricine îşi asumă piramida celor 5 C-uri.

CAROLINA: Călătoriţi mult, care este locul care v-a impresionat, dar cel  în care doriţi să mergeţi pentru prima oară?
M.T.:   Miracolul lumii - Patagonia, strâmtoarea Magelan, gheţarii capul Horn. Insulele Aleutine sunt destinaţia la care visez. Locul unde ziua de astăzi şi ziua de mâine se întâlnesc sub talpa ta!

CAROLINA: Care este cartea preferată, dar scriitorul?
M.T.: Romain Gary, Clar de femeie

CAROLINA: Ultima carte citită este... ?
M.T.: Jurnalul pierdut al lui Don Juan.

CAROLINA: Aveţi contact cu personajele din lumea show- bizz-ului, cum le  catalogaţi pe acestea?
M.T.: Show-bizzul românesc are aceeaşi legătură cu noţiunea de show-bizz câtă legătură are cazinoul de la parterul blocului din Ferentari cu Las Vegasul!

CAROLINA: La 22 de ani eraţi diagnosticată cu uter fibromatos, la 39 de ani vine pe lume Victor Jr. Care este starea  dumneavoastră de sănătate în prezent?
M.T.: Nu ştiu şi nu vreau să ştiu. Dumnezeu ne dă viaţa împreună cu un set de obiective pe care trebuie să le atingem. Când am terminat treaba, ne cheamă la El. Cred că sănătatea fizică depinde foarte mult de echilibrul interior spiritual. Boala se naşte din frică. Credinţa este antidotul la frică.

CAROLINA: Aţi spus DA de 3 ori. Ce este dragostea până la urmă? De ce are nevoie o relaţie ca să dureze?
M.T.: Am spus DA de trei ori. Mi-am deschis sufletul spre a primi binecuvântarea din slujba de căsătorie doar o singură dată, acum 20 de ani. Căsătoria înseamnă dăruire, respect, compromisuri acceptate cu înţelepciune. Când te uneşti cu bărbatul tău trebuie să începi să renunţi la egoismul specific animalului din tine şi să începi să te bucuri de ceea ce dăruieşti. Femeia dăruieşte iubire, materialul din care se construieşte cetatea familiei şi bărbatul foloseşte această iubire pentru a construi cetatea. Amândoi au deopotrivă drepturi şi responsabilităţi egale, dar diferite.

CAROLINA: Cum sunt femeile din România în comparaţie cu cele de peste  hotare, dar cele din ţară în comparaţie cu cele din Oltenia?
M.T.: Femeile din România au importat prea uşor o cultură de tip anglo-saxon mai puţin compatibilă cu religia noastră ortodoxă şi independenţă exacerbată care le face nefericite. Carieră, lux, independenţă. Minunat, dar asta face ca iubirea  bărbatului (nu sexul) fără de care feminitatea se usucă să se prăfuiască în podul casei bunicii. În Oltenia se spune că matriarhatul n-a dispărut niciodată. Oltencele sunt mai conservatoare şi probabil mai fericite, fără a fi foarte bogate.