Salariaţii pot să ia parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi, în caz de concediere, au dreptul la protecţie, pot participa la acţiuni colective,  se pot constitui sau pot adera la un sindicat. În cazul în care salariatul prestează muncă suplimentară, el este îndreptăţit să beneficieze în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, de ore libere plătite. Pentru orele prestate peste programul normal de lucru, are dreptul să beneficieze de salariu corespunzător. Codul muncii român dă dreptul salariatului ca pentru munca suplimentară depusă, în luna următoare să beneficieze de o plată a salariului prin adăugarea unui spor, corespunzător duratei acesteia.
Program redus pentru tura de noapte
Salariaţii care efectuează cel puţin trei ore de noapte pot beneficia fie de program redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor de salariu de minim 15% din salariul de bază. Tot aceştia au dreptul la examen medical gratuit înainte de începerea activităţii. Salariaţii care au probleme de sănătate pot solicita să fie trecuţi în munca de zi pentru care sunt apţi. Salariaţii au drept la pauza de masă şi la alte pauze, în cazul în care timpul de muncă este mai mare de şase ore, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Angajaţii minori au drepturi suplimentare
Salariaţii în vârstă de până la 18 ani pot beneficia de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de patru ore şi jumătate. Între două zile de muncă salariaţii au dreptul la un repaus de cel puţin 12 ore consecutive. Acest repaus nu poate fi mai mic de opt ore între schimburi, în cazul în care munca se prestează în schimburi. De asemenea, salariaţii au dreptul de a beneficia de două zile consecutive libere, de regulă sâmbăta şi duminica. În condiţiile în care nu se pot acorda repausuri sâmbăta şi duminica, salariaţii pot beneficia de un spor de salariu, stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă. În situaţia în care repausul săptămânal se acordă cumulat, după o perioadă de activitate ce nu poate depăşi 15 zile calendaristice, salariaţii sunt îndreptăţiţi să primească dublul compensaţiilor cuvenite, respectiv dublul sporului acordat de salariul corespunzător. Salariaţii al căror repaus săptămânal a fost suspendat ca urmare a efectuării unor lucrări urgente au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite.
Zile libere de sărbători
Cu ocazia sărbătorilor legale, salariatul are dreptul de a beneficia de zile libere. Pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, sporul  acordat nu poate fi  mai mic de 100% din salariul de bază, corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Salariatului i se poate acorda concediu anual de odihnă de minim 20 zile lucrătoare. Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii sub 18 ani, beneficiază de dreptul de concediu suplimentar de cel putin trei zile lucrătoare. În perioada concediului de odihnă salariatul primeşte indemnizaţie de concediu ce nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă. Cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu, salariatul poate beneficia de indemnizaţia de concediu de odihnă. Pentru motive obiective, salariatul îşi poate întrerupe concediul de odihnă. În cazul unor evenimente familiale deosebite, angajatul poate beneficia de zile libere plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă. De asemenea, pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii pot beneficia de concedii fără plată sau de concedii pentru formare profesională.
Daune pentru întârzierea drepturilor salariale
Pentru munca prestată în baza unui contract individual de muncă angajatul este îndreptăţit să beneficieze de un salariu exprimat în bani. Salariul nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară, stabilit prin lege. Dacă salariul este plătit cu întârziere de angajator, salariatul este îndreptăţit să beneficieze de daune pentru repararea prejudiciului ce i-a fost produs prin întârziere.  Angajatorul poate reţine din salariul angajatului sume cu titlu de daune cauzate acestuia doar în situaţia existenţei unei datorii certe, lichide şi exigibile. În caz de transfer al întreprinderii, al unităţii sau a unei părţi a acesteia către alt angajator, salariatul are dreptul de a beneficia de protecţia tuturor drepturilor sale.
Litigiile de muncă, de competenţa tribunalelor
În condiţiile în care un salariat este sancţionat, el are dreptul ca în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare să conteste în instanţă decizia de sancţionare. De asemenea, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei unilaterale a angajatorului, referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, salariatul are dreptul de a se adresa instanţei. Litigiile de muncă sunt de competenţa tribunalelor, în primă instanţă, hotărârile judecătoreşti pronunţate  putând fi atacate cu recurs care va fi soluţionat de Curtea de Apel. Încălcarea drepturilor salariatului de către angajator poate antrena răspunderea acestuia contravenţională sau chiar penală. Codul muncii (Legea nr. 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare) stabileşte care sunt contravenţiile sau infracţiunile pe care le poate săvârşi un angajator şi în care anume condiţii.
Art. 191 din Codul penal român prevede infracţiunea de supunere la muncă forţată sau obligatorie, infracţiune care face parte din categoria de infracţiuni contra libertăţii persoanei, şi care constă în fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispoziţiile legale la prestarea unei munci, contra voinţei sale, sau la o muncă obligatorie. Pedeapsa este închisoare de la unu la trei ani. Paralel cu cercetarea penală, cauza poate avea şi o latură civilă. Prin soluţia pronunţată, în condiţiile condamnării unei persoane pentru săvârşirea infracţiunii respective, pot fi acordate victimei despăgubiri materiale şi morale pentru prejudiciul suferit.

Ionela Despa, avocat.
Trimite-ne întrebările tale la adresa de e-mail redactie@revistacarolina.ro și avocatul Ionela Despa îți răspunde la întrebări.
Cabinet avocatură
Ionela Despa: Craiova, str, Frații Golești nr.50.
Telefon: 0722622884